Vacă, metaforic vacă, vaci

Nu știu de ce am scris întâmplările astea la persoana a treia, dar mi-a fost mai ușor.

Ursul s-a dus la țară la el, unde a fost rugat de badea Mărin să mulgă vaca. S-a dus el cu un scăunel de lemn și cu o găleată de metal îndoită de atâtea lovituri de copite, la văcuță care stătea întinsă, leneșă, pe burtă. A încercat s-o ia cu vorba bună pentru a se sălta: cu te rog-uri, cu doamnă, cu văcuță, cu hai că putem să facem asta împreună. Prima dată cu diplomații, apoi cu dulcegării, dar vaca rămase impasibilă.

Văzând că nu merge să o îmbuneze prin metodele sale obișnuite, ursul s-a apucat de tertipuri, să o păcălească să se ridice: ba cu mâncare, ba aducându-i un tăuraș viril, ba chiar încercând să o facă să danseze, punând-o să asculte Conectăr și Alecs pe iPod. Bovina însă rămase la fel de apatică.

După vreo 45-50 de minute, ursul, pacient din fire, era la capătul răbdării, așa c-a-nceput să o împingă din lateral cu labele, cu umărul, cu picioarele, apoi din spate, din față, ba apoi să o tragă de coarne, de coadă, fără nici un rezultat însă. Singura reacție a vacii a fost să-i arunce o privire dezinteresată, continuând să rumege substanțe semi-digerate ca pe o ciunga Orbit ce și-a pierdut demult gustul.

Ursul era gata să renunțe și să se întoarcă la nea Mărin cu găleata goală, gata pentru a-și recunoaște umil neputința, când fără nici o prevenire cornuta se ridică în picioare. Ferice, se așeză pe scăunel lângă ea și începu să o mulgă. Mândru de sine, pentru că umpluse căldarea, ursul se pregătea să o ia de sub bovină când aceasta dădu drumul unei tarte direct în lapte.

Ursul avuse un moment de stupefacție, apoi revenindu-și din șoc, ridică o sprânceană și fără nici o inflexiune spuse:

- Ești așa o vacă!

***

La câteva săptămâni după, primind un colet prin poștă, ursul s-a prezentat la oficiul poștal de care aparține. A stat cuminte la coadă, printre oameni, așteptând nerăbdător să vadă cum arată tricourile comandate de pe net. Ajuns la ghișeu, a fost întâmpinat de o mutră acră:

- Mdea…

- Am un colet pe care doresc să-l ridic, întinzând biletul pe sub fantă.

-Buletinul, cu o voce nazală.

-Sigur. Poftiți! – buletinul inserat prin fantă.

Luând cele două acte, femeia plecă în încăperea din spate și nu mai ieși decât după zece minute:

- Nu e! L-ați ridicat ieri.

Cu o mimă tâmpă:

- În mod sigur nu l-am ridicat ieri… Puteți verifica din nou? Vă rog!

- M… imediat. Așteptați.

Toți ceilalți clienți începuseră să-i arunce priviri aprige ursului și să se lanseze în comentarii șoptite, fie îndreptate către funcționară, fie anti-rasiste către urs. De parcă el ar fi avut vreo vină că aia se mișca precum ochiul mortului. Peste încă vreo cinci minute funcționara își arătă din nou murătura de față, de data aceasta cu o cutie de carton în mână.

- M… semnați aici…. Și aici… Și aici… Mai repede, m… vă rog, că așteaptă lumea la coadă!

Ursul avuse un moment de stupefacție, apoi revenindu-și din șoc, ridică o sprânceană și fără nici o inflexiune spuse:

- M… mulțumesc.

Luându-și cutia și întorcându-se cu spatele, gata să plece, continuă:

- Ești așa o vacă!