Pleurotus, ursul și Connectrrr

Sau Bunul, ursul awesome și talentatul cântăreț român

Două din cele trei elemente ale enumerației sunt pe bune, iar una e sarcastică.

Uei-să! În seara asta, ursul, adică eu, a avut parte de o excitare masivă a papilelor gustative. De ce? Vă spun acum.

*Se uită pierdut în spațiu, fluierând acordurile de la Burning Love a lu’ Connect()r*

A! Da. Am mâncat ciuperci pleurotus sărate bine și prăjite pe plită, champignioane albe și brune, la fel, făcute pe plită și aripioare de pui date prin pesmet. Toate, udate cu un Tuborg Strong la sfârșit, pentru a nu se opri pe esofag. Mmm… ow!

De vre0 trei ani tot aștept să simt gustul pleurotusului, gâdilându-mi centrii nervoși din nou. Asta, de când, lucrând la un hypermarket (2 săptămâni), am desfăcut o caserolă de astfel de ciuperci, le-am asezonat cu condiment de BBQ și apoi le-am prăjit pe ustensila de „caserolat”.

Laif-stail frate (soră/verișori/amici/necunoscuți)!

Într-un fel, masa asta mi-a adus aminte de festinurile la care eram supus o dată la câteva luni de plum.

Acum îl voi lăsa pe ConneXr să vă umple de cunoaștere prin ultimul lui text filosofic:

I uană taci ior bunny face, bunny hole, butty!

Luați aminte!

Mow!

Da, am ceva cu Coniectăr. De asemenea, vă informez cu bunătate și candoare că textul ăsta e un pamflet și trebuie tratat ca atare. Oricum, cine dracu citește cîcatu’ ăsta scris cu opt!? Yo’ mama’s so fat that when she reads this text she thinks it’s bread crumms and she licks the screen. Don’t sue! I’m awesome! And I have awesome hair! Awe-Some!