Fiind un renascentist, de-a lungul vieții am încercat multe lucruri: să cânt, să fac parkour, să-mi deschid o agenție de investigații în ale paranormalului, să-mi deschid o agenție de detectivi particulari, să pictez, să scriu poezie, să mă fac actor, să fiu gigolo, să creez lucrări impresionante din plastelină, să devin M. Night Shyamalan și să fac filme cu plot-uri asemănătoare ș.a.m.d., dar de cele mai multe ori am eșuat lamentabil. Nu am zis că sunt un renascentist bun.
Totuși, la un moment dat în viață, pe când eram la liceul de urși mai exact, m-am gândit să-mi încerc mâna și în ale desenatului, predominant manga. De fapt, doar manga. Și astfel mi-am luat un tutorial de pe intarwebs și-am început să exersez. Am exersat cateva luni și apoi am câștigat un super-mega concurs de manga amator, fapt pentru care am fost recompensat cu o suma mare de bani, pe vremea aia: 100000 $; plus că m-am angajat la site-ul care a organizat concursul și de atunci lucrez pe bani buni, la comic (manga)-strip-uri care sunt traduse în 5 limbi și sunt distribuite în România, Suedia, Germania, Austria, Australia, Elveția, Canada (on-line), San Marino și Vatican. [click to continue…]
Xin chào thế giới!
Mie-mi plac anumite lucruri (über-duh!), printre care și un set de poze cu o mână. Pe mână o cheamă The Hand (stroke of genius, I know) și are o serie de 33 de poze în care face diferite lucruri. Trivial sau genial? Încă nu mă pot pronunța.
Toate cele 33 de poze din seria The Hand in se pot vedea pe Flickr-ul City Bear. Gata! Mă pronunț: e genial!
Într-o zi, în pauza de masă, la muncă, ursul și unul dintre colegii lui, reprezentant al mamiferelor numite generic oameni, au ieșit la o țigară. Tacticos, ursul și-a scos, cu lăbuțele de urs, o țigaretă din pachet și a aprins-o cu bricheta lui mecheră. Omul mânca un sandviș cu margarină, ceva legumă, parizer (citiți în engleză vă rog: păraizăr) și un strop de muștar. Au stat în liniște pe scări, încercând să prindă suavul peisajului stânei din apropiere, fără prea mari realizări însă.
Din senin se auzi o voce subțirică de sub ei:
-Hei, nu vă supărați…
Omul buimac, căutând din priviri în stânga și în dreapta, răspunse:
-Nu mă supăr, da’ cine ești? Unde ești? Arată-te.
Vocea îi răspunse negreșit:
-Sunt aici. Sunt o călugăriță.
-O mireasă a Domnului? De ce nu te arăți? continuă impacientat omul.
-Dar mă arăt, idiotule! Sunt aici jos, la capul scărilor. Și nu sunt o călugăriță d-aia, sunt o Mantis religiosa.
Omul și ursul și-au coborât privirea spre unde spusese graiul că se află și văzură insecta carnivoră, lungă de vreo 10 cm.
[click to continue…]
