From the monthly archives:

November 2009

Lume, alta, tot aia

by Ursul on November 27, 2009

in Lit-Life

O zi friguroasă de sfârșitul lui noiembrie. Totul este normal, este natural, este ca și până acum. Ursul mufează o țigară mentolată pe o bancă într-un parc, cu privirea pierdută în zare și cu gândul departe.

-Coae! se aude o voce veselă de lângă el. Imediat după se aude un zdrăngănit metalic, din acela cum doar o ușă imensă, ruginită poate produce. Ursul nu observase până acum ușa. Acum însă i se părea firesc ca acea poartă să se afle în mijlocul parcului și să strălucească nenatural.

-Ce faci Bob? se trezește mamiferul omnivor zicând, deși este prima oară când îl întâlnește pe piticul verde și gârbov. Din nou, i se pare firesc să-l cunoască pe Bob. Cine nu-l știe pe Bob!?

[click to continue…]

{ 8 comments }

There can be only one!

by Ursul on November 22, 2009

in Politix

Am plecat să votez. Dintre cei 12 candidați, ursul o să pună ștampila pe cel mai bărbos.

Gândește îndrăzneț!

Săracul rockăr, însă, n-are nici o șansă. Din păcate, zic eu.

Peste cinci ani candidez și eu, cu sloganul: Mow! ^_^

P.S. Dacă e coadă, s-ar putea să bag pula și să plec. Eu sper să nu fie.

Revin cu un LE.

Later Edit:

N-a fost coadă. Totul, incluzând drumul până acolo, a durat 15-20 de minute. Votul efectiv a fost 5 minute. Predat buletin, semnat, ștampilat de 3 ori, introdus în 3 urne, ridicat buletin cu sticker pe spate și plecat.

Dar sunt și mai mândru de mine că l-am dus după aceea și pe InsaneB la vot, frumos, de mânuță. Nu prea avea el chef să se deplaseze până la o secție specială de vot, dar i-am promis o bere și i-a venit cheful. Normal, a votat cu cine a vrut mușchiulețul lui. Bere, am băut fără alcool, că până la 21:00 n-aveau voie ăștia de la bar să servească băuturi alcoolice.

Între timp INSOMAR anunță că în al doilea tur vom avea de ales între Băsescu și Geoană. PD-L-iștii se bucură că dreapta (respectiv PD-L și PNL) a adunat mai multe voturi decât stânga, PeSeDeul se bucură că șapteș-ceva % au votat contra Băsescu, Vadim acuză că a fost totul fraudat, Becali atacă tiranul, iar Remus Cernea ne mulțumește pentru cele 0,4 procente adunate de prin popor.

Se pare că și în 2009 voi fi nevoit să aleg răul mai mic din două rele. Și decât să-l aleg pe Iliescu/Năstase/(Vanghelie), mă scuzați, Geoană, mai bine-l bag pe Băse-napoi.

Aș fi preferat și mă așteptam, sincer, la un tur doi Crin – Băse, caz în care m-aș fi (semi)bucurat să-mi pun ștampila pe Antonescu.

Dar așa… mai bine cheliosul mincinos, decât PSD – reminiscențe, epave comuniste și mătuși pe nume de Tamara. Ambele opțiuni sunt corupte, dar mai bine un corupt simplu, marionetă a oligarhilor, decât o marionetă a comuniștilor corupți. Zic.

{ 25 comments }

Ziua nu-i ca… alte zile

by Ursul on November 20, 2009

in no-laif-stail

Ziua de ieri a început la 00:00. Dar totul a început să se-mpută de pe la 01:20, când plecând de la un prieten de-acasă, împreună cu un alt prieten, am călcat într-o groapă de pe trotuar, plină cu apă. Plouase, era întuneric, iar cu norocul ce l-am avut ieri, am reușit să calc tocmai în scobitura aia cu diametru de 15 centimetri, să mă afund până peste gleznă și, culmea, să-mi scrântesc prea-iubita articulație, atât de trebuincioasă echilibrului meu în mișcare.

Ajuns acasă, m-am culcat. Și culcat am fost până la 10:00. Sau cel puțin așa speram. La zece a trâmbițat alarma de la telefon scularea. M-am ridicat în capul oaselor, după ce i-am tras o înjurătură serioasă și am apăsat tasta de Turn Off. Am stat nemișcat vreo 5 minute, timp în care n-am reușit să scot nici o succesiune de gânduri coerente. Așa că am pus capul înapoi pe pernă. Instantaneu am adormit la loc. La 11:30 m-am trezit din nou. M-am uitat la ceas nonșalant, nonșalanță care mi-a pierit când mi-am amintit că eu în 20 de minute trebuia să prind autobuzul spre muncă. În fugă, am mufat o gară, am mâncat, m-am spălat și îmbrăcat și apoi înainte să ies pe ușă, mi-am suflat mucii în baie. A da! 10 minute le-am pierdut pieptănându-mă, că îmi stătea părul ca ăla dintre buci. Într-un final i-am dat o formă cât-de-cât acceptabilă.

În bus totul a fost în regulă, mai puțin starea generală fizică care mă încerca: osteneală psihică și probleme la stomac. Când am coborât din mijlocul de transport în comun, m-am afundat în glod. Eu, în adidași. [click to continue…]

{ 11 comments }